Ce este Scara Inferenței? Cum ne sa dam Sens, sa Gândim si sa Actionam?
Scara Inferenței, in engleza: Ladder of Inference, este un model dezvoltat de Chris Argyris ca parte a lucrării sale despre învățarea organizațională și comunicare. Aceasta metoda descrie procesul mental prin care oamenii trec de la observarea datelor la crearea de sensuri, luarea deciziilor și acțiunilor bazate pe interpretările lor, adesea fără a realiza pe deplin presupunerile și concluziile pe care le-au făcut. Acest instrument este folosit pe scară largă în organizații pentru a îmbunătăți luarea deciziilor, a reduce neînțelegerile și a îmbunătăți comunicarea interpersonală.
Întrebari Scara Inferenței Ghid
Scara Inferenței explică modul în care oamenii dau sens situațiilor complexe, filtrând datele brute prin propriile lentile personale, ceea ce poate duce la rezultate părtinitoare sau neproductive.
Etapele Scării Inferenței
Scara constă din mai multe etape, fiecare reprezentând o fază din procesul mental care transformă datele obiective în credințe subiective și acțiuni. Aceste etape arată cum mintea face salturi care, uneori, pot fi bazate pe date incomplete sau selective.
1. Date Observabile și Experiențe (Baza Scării)
Ce este: Acestea sunt datele brute sau faptele obiective pe care le întâlnim prin simțurile noastre. Este informația disponibilă imediat prin observație sau experiență.
Exemplu: Vezi un coleg care ajunge târziu la o întâlnire.
În această etapă, avem doar faptele brute; nu s-a făcut încă nicio interpretare.
2. Date Selectate (Filtrare)
Ce este: Noi selectăm anumite date din ansamblul mai mare de informații disponibile. Această selecție este adesea influențată de experiențele personale, prejudecățile și așteptările noastre.
Exemplu: Te concentrezi pe faptul că colegul tău a ajuns târziu, ignorând faptul că ar fi putut să aibă o urgență sau să fi întâmpinat trafic.
Selecția datelor este influențată de filtrele noastre inconștiente, cum ar fi atenția, interesele sau credințele noastre. Adesea nu decidem conștient ce să ignorăm, dar creierul nostru tinde să prioritizeze informațiile care se aliniază cu ceea ce gândim deja.
3. Interpretarea Datelor
Ce este: După ce am selectat datele, le dăm sens prin interpretarea lor în contextul experiențelor noastre trecute, al credințelor și cunoștințelor noastre.
Exemplu: Interpretezi întârzierile colegului tău ca un semn de lipsă de respect sau neprofesionalism.
Aici este locul în care prejudecățile sau cadrele culturale modelează modul în care înțelegem datele. Experiențele noastre anterioare cu situații similare influențează modul în care vedem noile evenimente.
4. Formarea Presupunerilor
Ce este: Pe baza interpretării, facem presupuneri despre date. Aceste presupuneri sunt adesea inconștiente și pot fi influențate de stereotipuri, modele pe care le-am învățat de-a lungul timpului sau influențe sociale.
Exemplu: Presupui că colegul tău este întotdeauna târziu și nu dă importanță punctualității. Poate că l-ai mai văzut să întârzie și alte dăți sau poate ai o credință generală despre persoanele care sunt mereu în întârziere.
Presupunerile pot fi automate și influențate de reacțiile noastre emoționale la date. De exemplu, cineva care a avut experiențe negative cu persoane întârziate poate face o presupunere generală despre acest coleg fără a lua în considerare alte posibilități.
5. Tragerea Concluziilor
Ce este: După ce am făcut presupuneri, tragem concluzii pe baza acestora. Aceste concluzii sunt adesea despre caracterul, intențiile sau fiabilitatea unei persoane.
Exemplu: Concluzionezi că colegul tău este neprofesionist sau iresponsabil din cauza întârzierii.
În această etapă, oamenii adesea rămân "blocați", deoarece concluziile, bazate pe presupuneri, tind să fie considerate adevăruri, chiar și atunci când sunt bazate pe informații limitate sau părtinitoare.
6. Formarea Credințelor
Ce este: Odată ce sunt trase concluzii, acestea se solidifică în credințe. Aceste credințe formează o lentilă prin care interpretăm lumea și afectează comportamentele noastre în viitor. De obicei, credem că concluziile noastre sunt adevăruri obiective.
Exemplu: Acum crezi că colegul tău este, în general, iresponsabil și de încredere.
Această credință influențează modul în care vedem acțiunile viitoare și cum interpretăm datele ulterioare. Dacă colegul întârzie din nou, acest lucru ar putea întări credința ta, făcând mai dificilă schimbarea perspectivei tale.
7. Luarea Deciziilor (Vârful Scării)
Ce este: Pe baza credințelor pe care le-am format, luăm decizii. Aceste decizii sunt adesea bazate pe sentimentele, judecățile și presupunerile noastre și pot duce la comportamente care întăresc stereotipurile sau părtinirile negative.
Exemplu: Poți evita să îi atribui colegului tău proiecte importante sau să îl abordezi într-un mod mai formal sau distant.
Aceasta este etapa în care oamenii acționează pe baza credințelor interne, fără a pune la îndoială dacă aceste credințe sunt exacte sau justificate. Acțiunile pot escalada conflictele sau pot întări dinamici problematice în echipe sau organizații.
